Kamniti mož

fostil o data unit impAratfi si o imperatesa, amenduoi tineri si frumosi, dar nu fdeeait copii. Intr'o di veni la imperatuld unit arapit huzat dise : Sa traesci laminate imperate l Am auditti ca imperatesa nu face copii si mit adusit huruieni pe care cum le-o bea remane grea. Imperatulti lua huruienile de la arapit si porunci des calf imparateseti si unit ranclit de haine de aurit ce-ti lua vederile de frumusete, apol chema pe imperatesa §i-i dete buruenile sd le ferbd §i sd le bea. Imperatesa ehema pe bucatdresd dete buruenile sä le ferbd, spue de ce trelA suntit. Buedtaresa nesciindu puterea loru, gusts dinteensele si apoi le duse Imperatesel sd le bea. Nu trecu multit timpit la mijlocii si remase grea imperatesa. Era cand veni vremea, ndscura amendoe eate unit cocona,s, mai frumos de catti totf ce este frumosit pe lumea acesta, si le puse flume: unuia Dafin si altuia Afin. Inteo di imperatulit plea la bdtAlie, si lAsandit pe fiul seit in locu-I, ii dete o multime de chef in mans §i-idise : fiule, in toat& casele ce se desebidit cu aceste chef sd intri, era in casa ce se deschide cu cheia de aurfi, sd nu2II calce piciorulu, qici nu va fi binede tine. Cum plea imperatulti din oragt, fiulfi seu intrA prin tote casele §i vedu, o multime de pietre nestimate forte frumOse, dara nu-i plAcu nici una, in cele din urmd ajunse §i la e,asa ce se deschidea cu cheia de autli, statu putinti, se gandi la porunca ce-i dedese tats -seit, dar nerabdarea, infra in Iduntru §i vedu unit °chianti de sticld; se uita prin elf §i vadu unu palatu cu totulit §i cu totulit de aurii, in c,.Atit la sore topusi-I sa-I si-I fail sa-I biruindu-lit

teal uita, era la densulil ba. Si inteensul6 sedea dOnina Chiralina, tenera copild flare de grading frumosd ca o Mina Dupa ce o privi mai multu timpu, puse ochianulil erasi la locult lui si esi afarA cu ochii plini de lacrdmi. Nu trecu multu timpt si imperatuld se intOrse de la batalie biruitor6, dara in loch sA-1 esa fiulu sett' inainte, prairiescA cu bucurie, esi numal imperatesa spuse c& fiul ei este bolnavti. Imperatulti pricepu numai de cat de unde-I venea bola, si cherna pretog. doltorii si doftorifele din lume, dar tog : ca.* pia. nu va da fiului sell de sotie pe domna Chiralina, elti nu se va Insanatosi. Imperatulil trimise soli peste soli la dOmna Chiralina, dar fu peste putinta ; cad tatalil el nu voia sA o marite. Auclindti feciorulit imperatului tote acestea hotari sä se duel elt insusi s& o cars de la tatuihi ei. Asa darn spuse tote acestea fratelui seil de truce si inter) cli plecara amendol si se fa_ curl nevecluti. Mersera qi de val./ ping sera si ajunsera la muma Crivetului, baturA la usa si esi Inaintea lorti o baba shareita si intreba ce cautA El respunsera ca certi s. &due: ca. pin& a doua di, si sA le spue pe care drumil sa apuce ca sä ajung& la imperafia dOrnnei Chiralina. Baba se uita la densii cu mil& si apoi le ijise v'asl priimi in Gag cu mare bucurie ; dara mi-e frica en va veni fruit meti si ye face pre amendol sloiu de ghiata ; dueeti-ve mai bine la sora mea cea mai mica, a ea p6te sA ye gazduescA si sA ve spue drumulil la domna Chiralina. Feciorulii de imperatil pleca inainte si ajunse la muma vinu tului turbattl, plecara si de acola si ajunserA la muma vintului de prima-varA, baturA in 110 si va esi o femee inalta si timer& si frum6sa. AcestA femee cum vetju pe feciorulii de imperatti li clise : Drag& fetti trumosil, seal ca al plecatil sA cauti pe dOrnna Chiralina s'o ei de sotie ; dar nu vef putea saajunugI ping la imperatia ei, gra ajutorti fiului met. Bernal:leg aci dara trebue sA ve aseuncla forte bine ; cad cum o simti fiulti met cá se aft& la mine omen! dup& teremul6 cel-altti, ye om ora. picendil aceste vorbe plesni de trel or! din palme si IT cliserg : 0-1 ?

indata sari de pe soba o pasare de aura cu cioculd de diainantti si cu ochii de smarandfi, si-i bags supt aripi pe amendol, spoi se sui erasi l e soba. Nu trecu multi" timpti si se aucli o dulce vijiitura de vintti care aducia unu mirosil da trandafiri si de rosmarini, usa se deschise singura si intra in casa unit flecati frumosil cu perulti lungti de. Aura, cu aripi de argintit si cu unit bap in mans impletitfi cu de tote [elute de erburi si flori. Gum intra in casa wise ma-sei: Mama, mie mi mirose a omit de pe taremulii cela-l-altti Ti-o fi mirosindu, mama, dar p'aicea n'are ce cauta omenii de pe teremulti Vintulfi se linisti si se prise la masa ; era dupa ce manta o strachina de lapte dulce de capriora si herr apa de micsunele diutr'o ólä de marmura, se puse la. poveltitil. MA-sa, ver.lendu-lit cu voe bunk dise meti, is spune-rni unde este impfiratia demnei Chiralina, si cum aril face cine-va ca sa o is de nevasta lucru me intrebasi, mama! dare aide, treca-merga. imparatia domnei Chiralina este departe de aid elle de clece ani; dara acesta tale se }tote face catti to stergi la othi daca cine-va eo duce in padurea cea nears de langa Oda de pacura, care arunca cu pietre si foci" ping la certi, si daca o incaleca pe bustenulti Elelorti cu care pate sa treed garla ; lima tine aude si va spune cui-va, acela sa se faca de piatra, OA la genuchi. Dupa ce va ajunge la imperatie, trebue sa se tack' unit cerbfi de auril si sä intre inteansultit ca sa ajunga in odaea imperd- ?sel si sa o fure ; tine aude si va spune cui-va, sa se faca de iatra ping la brae. Dupa ce o va lua de solie, tnuma Griveului, de- pisma, o sa trimera unit ovreiti cu nisce camasi frulose si mai suptiri de cats panza paeajenului; domna Chirana o sa cumpere carnasi ; s daca nu le va uda cu lacrami de turtirica, cum se va imbraca cu densele, va muri ; tine airde si va spune cui-va, sa se faca cu totulu si cu totulti de petra. Pe canal vintulfi spunea tote acestea, feciorulti de imperatii adormise ; era feciorulfi bucataresel remasese desteptti si a Oise tote. ce16-1-alta. flute ?--Grea

A doua dupa ce 'deed vintulu d'acasa fecioruld de imperatil intreba pe muma vintului daca i a spusti fluid sed ceva dara ea temendu-se sa nu se faca piatra, ii respunse ca n'a aflatti Atunci fecioruld bucataresei si cell" de imperatti luard drumuhl inainte, si se dusera e1i de vara pina sera, dara candu fu pe la scapatatuld sorelui atulirk und sgomotil si mad urletu mare, apoi vtcqura o Oda mare de pacura aprinsa aruncAndii pietre l ilia la inaltulti. ceril. Fecioruld de imperatti se sperie ; dara fecioruld bucataresei ii Elise : nu to teme de nimicd si vino cu mine in acesta padure si fa ce ti-oi dice Ajungendil in mijloculd paduroi, zari bustenuld Elelord, incalecard amendoi pe &Insult"' si dandu-i pinteni de trei on se prefacu intr'o caruta cu doi-spre-clece cal de tocti si intr'o clipa se Malta pina la vintuld turbattl si se pogori la portile palatului domnei Chiralina. Apoi dupa ce se deters josh, carula se prefacu era butentl, si ei remasera dinaintea unui palatil de zamfird piatra si cu portile de kiparosd ; era la una din ferestre sta, (Minna Chiralina imbracata cu haine de aura tesute cu margaritard. Cum veclu domna Chiralina pe fecioruld de imperatd prinse o asa de mare dragoste de densuld in call caclu la grea bola si ajunse la cesulti mortii. Ce nu Mei' bietuld imperatil ca sa o scape Dana tote erati in zadard. In cele de pe urma veni o baba si-i clise : Luminate imperate! sa traesci intru multi ani ! data vrei sä se faca sanatosa filca imperatiei tale, sä cauti cerbuld de aura care cants ca tAte pasarile si adiici in casa numai trei (Jule, si vei vedea cum se va face sanatosa. Imp6ratuld puse sa stripe pristavuld in tots imperatia ; era dupa trei ;Re fecioruld bucataresei lovi bustenuld de tre eri si se faca unit cerbd de aura frum3sd, apoi .bags inteensuld pe fecioruld d3 imperatti, si se puse dinaintea palatulul. Imperatultt ve4endil cerbulti, se date jog' si intreba pe fecioruld bucatares3.T, daca-i este de vinclare !l di sa-lii : nimict. et.

Nu-mi este de vinclare, ci de inchiriere, respunse cu semet ie fecioruln buatoresei. El bine ! ce sa -mi ceri ca sa mi-lti dal numai trei dile S'a-mi dal o mie de bani de aur'n. Tecmela se Men si imperatuln lua cerbulti si-ltibaga in odaea domnei Chiralina ; apoi se duse la treba lui. Cerbulii, cum se vedu numai cu domna Chiralina, incepu sa ante unit canteen de doril de plangea lemnele si pietrele, Domna Chiralina adormi, ea feciorulti de imperatii esi din cerbil ci o seruta pe frunte, apoi intrd erdsi in cerbil. A. doua di derma Chiralina spuse femeilorii sale ca a visatti de dou6 ori a a serutat'o unu june frumosti. Atunci una din femei, fiindil mai priceputa, dise d onineI Chiralina ; ca pe data ce va incepe cerbulii sa ante sa se prefacd ca donne si cumii va simti ca o seruta tine -ca, sa pue mana pe densulti- Cum veni neptea, cerbulti incepu a ante untl canteen' de jale. Domna Chiralina se prefacu ca (Terme; si and veni trumosu sd o serute, ilu stranse in brace dise : d'acum inainte nu vei mai scdpa, ca multu amu doritu sa te dobandescii, El se giugiulira ca nisce porumbel ping ii apuca dioa : era cand fu pe la pandit venit imperaubi si cu fiulu bucataresel ca sa-1 dea cerbulti Domna chiralina in cepu sa plangd si nu vrea nici de cum sa se desparta de cerbu ; dud fluid bucdtarese ii dise incetineln : cere de la imperatulii vole sa pdtreci cerbulni pina gad. din orasti, caci acolo ne astepta o amp cu doispre-dece cal' de focti, in care o sa ne ducemn la imp6ratia lui Fetii-frumosn, iubitulii Deanna Chiralina ceru si dobandi de la lmperatulti acesta vole, si petrecu pe cerbil cu mare alain pima afard din orasii; atunci Afinti lovi cerbulti de trei on in burta i indata s facu dintr'ensuld o car* cut doi-spre-dece cal de focti, apoi luandti pe derma Chiralina c'o mana si pe Dafinti cu alta sari intr'ensa si se facurd neveduti. Si dupa ce umblard di de yard pina 'n sera ca cuvintulit de poveste ce d'acilea in colo se gatesce, esira pe teremulu celd-l-altti si ajunse in Cara inaperatulti cum priimi scire despre sosirea Aului sen. II esi (> se_ Mtn"ten. lore. si-I

inainte cu mullime de c*I, apoi ilu insoti cu Donina Chiralina si facu nunta imperatesca care finu trei clile si trei nopfi. Intr'o cli DOmna Chiralina §edea la ferestra palatului, si se uita la drumii, cand eca unti ovreiti cu camk1 de venclare. DOmna Chiralina flu chema susti §i lua clod cam41 §i mai subfill de cat panda paejenuldi si se imbraca cu una dinteensele. Nu trecu mult si se bolnavi atat de greti in catti ajunse pe mana Afinu afia despre bola imperatesel si infra pe la mieclulti noplii in odaea unde dormea ea, apoi o stropi peste totti cu lacram' de turturica si esi afail ; dara strejaril de la use se dusera la Dafinil imperatii, pirira ca v6clutti serutandu pe imperatesa. Imperatulti cum am:A se facu foal de manie, gi porunci sa taie capulti lui Afin. Dail cand ajunse la local de perclare- Afin ciise imporatului multi ani dea Dumnecleti imperate ! pentru tots fralia §i dragostea mea catre tine, to rogu sä strangl pe toff boerii cei marl al imperaliei ca am sa spuiu inaintea lorti u nil mare cuvent, si apoi vei porunci sa-ml taie capul. Iniperatulti porunci sa se adune divanul imp6ratescti In care sa fie de fata §i dOmna Chiralina ; §i aducendti pe Alin ii clise : spune, nelegiuitule, aceia ce al de spus ; atunci Afiinti incepu fostil o data unti feciord de imperatil care prinse dragoste asupra unei fete de imperatti de pe t6remulti si fiindti-ca nu putea sa traesca fara dansa, a plecatti Impreuna.' cu fratele sea de truce ca on s'o gasesca ori -repue capulti prin pustii. Dupa ce umblara lumea in cruciti curmecliVi, ajunsera la muma Crivefului si o rugs sa le spue drumul care duce la fata de imperatti, dupa care plecasera eI. Muma Crivetulul ii trimise la Muma Vintulul de primavara care il gasdui §i le fagadui sa intrebe pe fiulti sett Ea s'a tinut de vorba ; cad cum a venitu fiulti ski l'a intrebat si elu a inceput sa spue asa : imperalia domnei Chiralina este departe de el cale de clece ani ; dara acesta cale se pOte face intro clipela de ochi data s'o gasi cine-va care sa se duca in padurea cea neagra de land garla de 'Acura mortit. ra : sli-ti asa A. sa-§i ei

care arunca pietre i foci pina la cera, unde va gasi but;tenul Elelora §i va incdlica pe dansul ca sa treca garla. DujA ce va ajunge la imperatie, trebue sa faca din butenfi unu cerba de aura si sä intre inteensuld ca sa ajungd in. odaia. dOmnei Chiralina si sa o fure. Dupa ce o va lua de sotie, sora vintului turbatil de pismd sa tramita un ovreia cu nisce cama% mai subtiri de catil pinch paejenuluI, §i data nu va sci sa le ude cu lacrdmi de turturica, cum se va imbraca cu densele in trei dale va muri. Dupa ce ventula spuse tote acestea mume-sea, o jura ca de va spline cui-va ceea ce a audita, sa se faca cu totul de piatra.. A. doua di fecioruld de imperat intreba pe muma ventuldi data a aflata ceva de la fliula sea ; dara ea temendu-se sa nu. se faca piatra, ii dise ca n'a afl Lta nimica. Eard fratele dei cruce ala feciorului de imperat nu dormise in noptea aceca audise tottl. Asti -fela far& sa spue FecioruluI de imperata acesta taing, se duse impreuna cu dansula in padurea negra incalecara pe buqtena trecurd garla dincolo. Cum sfari Afin aceste vorbe se facu de piatra pans la genuchi. Mal incepu erase si dise : dupa ce ajunsera la palatula domnei Chiralina fratele de cruce lovi butenula de trei on si se facu unit cerb de aura qi bdga pe feciorula de imperata intr'insula carele prin aceste cuvinte, Afina se facu de piatra pina la brio. imperatul §i imperatesa vedenda nevinovatia lui Anna incepura a plang-e §i ruga sa inceteze din povestire. Dara ela nu voi, ci merse inainte dicend : dupd ce imperatula se cununa cu &nm Chiralina nu trecu multi si imperatesa cum- Ora doua cama0 de la will ovreia, se imbraca cu una dinteensele si indata cadu la Brea bold, Afina, sciinda din ce veneer bola intra pe la miedula noptif la lmperatesa si gasindu-th dorminda, o stropi cu lacrdmi de turturica qi o s,...apa de morte. Cum sfaqi Mina acesta povestire se facu cu totula de piatra, era Dafina imperat §i cu dOmna Chiralina plansera tree dile §i trei nopti, apol luara trupul celd 1mpetrita ala facetorulur lora de bine pusera in odaea lora ca sa -s1 aduca aminte de dansula toter-d'auna. §i 1i si-111

Dupa aceea el traird ma! multti timpti si ndscura un copil, Intr'o diminetaDafind Imperat intra in casa imperatesei spuse ca a visatit o fernele Imbracata in haine albe care i-a (psit ca data voesce sa invieze pe fratele siiu eeld impietritd sa taie copilulu lord, sa unga piatra cu sangele lui. Imperatesa spuse ca si ea a visatti totit unit astir -felit de visit : apoi unindu-se amandoI taiara copilulit ci stropindti piatra Cu sange, incepu sa se misce, apoi invia cum se cade 0 &tune I da gred somati amii dorimit. E ! e ! frate, respunse imperatulti : ai 11 dormitil multu si bine data nu taiamd copiluld ca sa to stropimti cu sangele lui.. Atunci Minn' se crests la unit degetti cu eufitulti Gi }Asa sa curga sangele sett peste copal', care invia numai intr'o clips; era impdratulti de bucurie porunci sa facd veselie mare in -Lila fera. Si incalecaiit p'o sea si v'o spuseiii domniei vOstre